Figură 1. Alcătuirea geologică a comunei Dagâţa
(după harta geologică, foaia Iaşi, la scara 1:200.000)
Depozitele
Basarbiene cu orizontul
inferior (stratele de criptomatra) nu apar la zi, fiind situate mai jos de
nivelul actual de eroziune. Celelalte două orizonturi (orizontul mijlociu şi orizontul superior)
prezintă următoarea dispunere:
-
Orizontul
mijlociu – (orizontul cu faună de apă dulce) ocupă cea mai mare suprafaţă din
teritoriu, de la nivelul văilor până la altitudinea de 375-400 m. Aceste
depozite sunt alcătuite din marne argiloase cenuşii, cu intercalaţii de argile
şi marne nispoase sau nisipuri cenuşii-gălbui, tot mai frecvente în partea
superioară a versanţilor. Existenţă alternanţei stratelor cu proprietăţi fizice
şi mecanice diferite a condiţionat declanşarea unor intense procese de
alunecare. Exemple de cazuri sunt întâlnite pe dealul Buzdug, dealul Tarniţa,
Coasta Bălăuşeşti.
-
Orizontul
superior – (complexul greso-oolitic) apare la partea superioară a versnţilor,
în general peste altitudinea absolută de 375-400 m şi este alcătuit din
următoarea succesiune:
Ø la partea inferioară se
individualizează un pachet de nisipuri cenuşii albicioase cunoscute sub
denumirea de „Bârnova”;
Ø urmeză un pachet de
calcare oolitice (de cca. 10 m grosime), cunscute sub denumirea de „Oolit de
Repedea”;
Ø în partea superioară
urmeză o succesiune de gresii şi nisipuri, slab cimentate (gresii şi nisipuri
de Scheia).
Toate acestea
intercalâdu-se în strate de argile şi nisipuri. Exemplele concrete sunt dealul
„La Catarg”, „La vie”.
Depozitele
Cuaternare sunt
reprezentate prin depozite pleistocene, ce învelesc depozitele Basarabiene cu o
cuvertură, cu excepţia zonelor în care acestea apar la zi, s-au imediat sub
orizotul de suprafaţă, cu material aluvial, deluvial, coluvial,
coluvo-proluvial, sau aluvo-cluvial şi aluvial.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu