duminică, 19 ianuarie 2014

Alcatuirea geologica


Figură 1. Alcătuirea geologică a comunei Dagâţa (după harta geologică, foaia Iaşi, la scara 1:200.000)
Depozitele Basarbiene cu orizontul inferior (stratele de criptomatra) nu apar la zi, fiind situate mai jos de nivelul actual de eroziune. Celelalte două orizonturi  (orizontul mijlociu şi orizontul superior) prezintă următoarea dispunere:
-                      Orizontul mijlociu – (orizontul cu faună de apă dulce) ocupă cea mai mare suprafaţă din teritoriu, de la nivelul văilor până la altitudinea de 375-400 m. Aceste depozite sunt alcătuite din marne argiloase cenuşii, cu intercalaţii de argile şi marne nispoase sau nisipuri cenuşii-gălbui, tot mai frecvente în partea superioară a versanţilor. Existenţă alternanţei stratelor cu proprietăţi fizice şi mecanice diferite a condiţionat declanşarea unor intense procese de alunecare. Exemple de cazuri sunt întâlnite pe dealul Buzdug, dealul Tarniţa, Coasta Bălăuşeşti.
-                      Orizontul superior – (complexul greso-oolitic) apare la partea superioară a versnţilor, în general peste altitudinea absolută de 375-400 m şi este alcătuit din următoarea succesiune:
Ø    la partea inferioară se individualizează un pachet de nisipuri cenuşii albicioase cunoscute sub denumirea de „Bârnova”;
Ø    urmeză un pachet de calcare oolitice (de cca. 10 m grosime), cunscute sub denumirea de „Oolit de Repedea”;
Ø    în partea superioară urmeză o succesiune de gresii şi nisipuri, slab cimentate (gresii şi nisipuri de Scheia).
Toate acestea intercalâdu-se în strate de argile şi nisipuri. Exemplele concrete sunt dealul „La Catarg”, „La vie”.

Depozitele Cuaternare sunt reprezentate prin depozite pleistocene, ce învelesc depozitele Basarabiene cu o cuvertură, cu excepţia zonelor în care acestea apar la zi, s-au imediat sub orizotul de suprafaţă, cu material aluvial, deluvial, coluvial, coluvo-proluvial, sau aluvo-cluvial şi aluvial.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu